De ce ţărâna?

Posted on Iunie 25, 2009. Filed under: Creationism, Religie | Etichete:, , , , |

Pentru mulţi creaţionişti, răspunsul la întrebarea “de ce a creat Dumnezeu pe om din ţărână?” e unul extrem de simplu: “Pentru că aşa a vrut El. E un mister, nu e treaba noastră” etc. Răspuns, după cum era de aşteptat, care nu explică nimic. Singurul mister aici este cum naiba poate cineva să creadă aşa ceva mai ales că avem motive bune să înţelegem de ce “ţărâna” este folosită de către autorul Genezei.

Una din cele mai vechi îndeletniciri ale omului este ceramica (olăritul). Aceasta, foarte populară în Orientul Mijlociu, era considerată cea mai nobilă activitate (?) a omului. Asta pentru că olăritul imita într-un fel acţiunea zeilor de a crea ceva din haos, ceva aparent nefolositor şi fără formă (haosul primordial) era transformat în ceva folositor, cu un scop anume.

Şi-acum să gândim puţin: dacă cea mai nobilă meserie e cea de olar, şi meseria de olar foloseşte ca material ţărâna, atunci cel mai nobil creator dintre toţi din ce material va crea? Evident, din ţărână. Creaţia, aşa cum este atribuită lui Dumnezeu, nu este nici pe departe o încercare de relatare ştiinţifică a apariţiei omului pe pământ, ci mai degrabă o laudă adusă lui Dumnezeu care este vizionat ca cel mai nobil dintre toţi creatorii.

Destul de probabil ca evreii să nu fi fost autorii originali ai acestei idei, ci vreuna din civilizaţiile Orientului Mijlociu. Oricine ar fi fost de vină pentru idea asta, important de reţinut este că miturile de creaţie nu sunt ştiinţifice. A le numi aşa înseamnă să nu ştii nimic nu doar despre ştiinţă, dar şi despre religie.

Culmea, tot evoluţioniştii sunt consideraţi cei ignoranţi. Oh really? Ca să crezi în creaţia literală din Geneză trebuie să:

–          Nu ştii nimic despre evoluţie.

–          Nu ştii nimic despre religie, prin asta mă refer la felul în care ştim că se formează miturile, cum se dezvoltă şi răspândesc ideile religioase. De altfel, trebuie să negi existenţa celui mai puternic motor din istoria religiilor: sincretismul religios (faptul că o anumită cultură împrumută idei religioase de la alte culturi pe care mai apoi le dezvoltă diferit faţă de acestea: cum este cazul creaţiei din ţărână).

–          Să crezi într-un proces care este imposibil dpdv. ştiinţific (vezi: Singura cale: evoluţia)

Închei cu un citat super din Origen, unul din cei mai importanţi părinţi ai bisericii, despre geneză,  pe care tot vroiam să-l menţionez (atenţie: scris în secolul III!!):

„For who that has understanding will suppose that the first, and second, and third day, and the evening and the morning, existed without a sun, and moon, and stars? And that the first day was, as it were, also without a sky? And who is so foolish as to suppose that God, after the manner of a husbandman, planted a paradise in Eden, towards the east, and placed in it a tree of life, visible and palpable, so that one tasting of the fruit by the bodily teeth obtained life? And again, that one was a partaker of good and evil by masticating what was taken from the tree? And if God is said to walk in the paradise in the evening, and Adam to hide himself under a tree, I do not suppose that anyone doubts that these things figuratively indi­cate certain mysteries, the history having taken place in appearance, and not literally.” (De Principiis IV, 3, 1 [6]).

Tare, nu? 🙂

Ideea argumentării dată de: Au existat realmente Adam şi Eva?

Citește articolul întreg | Make a Comment ( 36 so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...