Versete ce n-au ce căuta în Biblie

Posted on Februarie 14, 2009. Filed under: critica textuala | Etichete:, , , , , , , , |

Motivul pentru care aceste versete au devenit extrem de cunoscute este faptul că, deşi sunt considerate interpolări de marea majoritate a specialiştilor, traducerea manuscriselor Noului Testament s-a bazat pe copii vechi ale textului original (secolele IV în sus). Cum King James Bible a fost probabil ediţia Bibliei cu cele mai mari vânzări din toate timpurile (scoasă în 1611), aceste versuri s-au întipărit bine în tradiţiile popoarelor vorbitoare de limbă engleză. Din secolul XVIII au început să se găsească manuscrise mai vechi, deci mai valoroase, în care de obicei versetele de mai jos nu-şi fac apariţia. Majoritatea traducerilor moderne în engleză omit aceste versete, sau doar le menţionează cu observaţiile de rigoare.

Din câte am văzut, în traducerile româneşti versetele sunt încă păstrate, nici măcar nu se oferă vreo observaţie de vreun fel că ar putea fi interpolări. Versetele în limba română sunt preluate de pe http://www.bibliaortodoxa.ro/.

Matei 17:21

Dar acest neam de demoni nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post.

Matei 18:11

Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.

Matei 23:14

Vai vouă, cărturarilor şi fariseilor făţarnici! Că mâncaţi casele văduvelor şi cu făţărnicie vă rugaţi îndelung; pentru aceasta mai multă osândă veţi lua.

Marcu 7:16

De are cineva urechi de auzit să audă.

Marcu 9:44,9:46

Unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge.

identice cu Marcu 9:48

Marcu 11:26

Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşealele voastre.

Marcu 15:28

Şi s-a împlinit Scriptura care zice: Cu cei fără de lege a fost socotit.

Luca 17:36

Doi vor fi în ogor; unul se va lua altul se va lăsa.

Luca 23:17

Şi trebuia, la praznic, să le elibereze un vinovat.

Ioan 5:4

Căci un înger al Domnului se cobora la vreme în scăldătoare şi tulbura apa şi cine intra întâi, după tulburarea apei, se făcea sănătos, de orice boală era ţinut.

Faptele Apostolilor 8:37

Filip a zis: Dacă crezi din toată inima, este cu putinţă. Şi el, răspunzând, a zis: Cred că Iisus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.

Faptele 28:29

Şi după ce a zis el acestea, iudeii au plecat având între ei mare neînţelegere.

Epistola către Romani 16:24

Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi cu toţi. Amin!

Epistola către Corinteni I 14:34-35

Ca în toate Bisericile sfinţilor, femeile voastre să tacă în biserică, căci lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, precum zice şi Legea. Iar dacă voiesc să înveţe ceva, să întrebe acasă pe bărbaţii lor, căci este ruşinos ca femeile să vorbească în biserică.

Pentru ceva mai multe versete & detalii, vezi:

wikipedia – versete omise din traducerile moderne

religious tolerance – erori de translaţie & falsuri în Biblie



Anunțuri
Citește articolul întreg | Make a Comment ( 5 so far )

Hai că se poate!

Posted on Septembrie 9, 2008. Filed under: apologetica, Creationism, evolutionism, video | Etichete:, , , , |

Spuneam într-un post recent că evoluţia şi Biblia se pot armoniza . Eu aş îndrazni să spun nu numai că se armonizează, dar majoritatea argumentelor aduse împotriva evoluţionismului sunt pur şi simplu extrem de slabe. Am să enumăr argumentele pe care le-am auzit de-a lungul timpului şi am să vă spun de ce nu cred că au vreun sens:

1. Unul din cele mai recurente argumente sună aşa: Biblia spune că Dumnezeu ne-a creat după imaginea Sa, nu că am fi evoluat în imaginea sa. În primul rând, „după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu”, nu are nimic de-a face cu trupul, ci cu sufletul. De fapt, e imposibil să aibă ceva în legătură cu trupul pentru că asta ar însemna că şi Dumnezeu are trup. Asta ar contrazice Ioan 4:24, dar oricum nu asta e marea problemă, ci faptul că dacă Dumnezeu ar fi într-adevăr şi fizic, El nu ar fi putut crea universul. O fiinţă 3D nu poate crea un univers 3D. Trebuie neapărat să se afle înafara sa, să-l transceandă.
2. Biblia spune că nu a existat moarte înaintea căderii omului în păcat. That’s a big fat lie! Principalul verset utilizat pentru a sugera o astfel de interpretare este Romani 5:12 „De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit.” Oricine poate vedea că Pavel nu se referă la vreun animal sau vreo plantă, ci doar la oameni. La fel se întâmplă şi cu Corinteni I 15:21.
3. Argumentul se extinde la Geneză 1:17: „Dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit”. Adam şi Eva nu au murit în ziua în care au păcătuit, deci rămâne posibilă doar varianta ce se referă la moartea spirituală datorită căderii în păcat. Interesant e totuşi că versetul de mai sus nu are sens decât dacă Adam ştia ce înseamnă moartea. El nu întreabă ce este moartea, deci cel mai probabil ştia ce este pentru că o văzuse întâmplându-se în natură.
4. Celebra argumentare prin apelare la emoţie: „Tu crezi că Dumnezeu ar lăsa să moară atâtea animale nevinovate de-a lungul a mii de ani?” Bu-hu-hu. Şi cu ce mă ajută că ar fi murit după căderea omului în păcat? Animalele nu posedă suflet, deci ele nu au nicio treabă cu Dumnezeu, nu trebuie să dea niciun fel de răspuns pentru ceea ce fac. Dar dacă ele nu pot păcătui, este drept ca Dumnezeu să lase să moară animale din cauza greşelilor omului? Nu te omor azi că te omor mâine. Argumentul ăsta e zero. Plus că, dacă animalele au murit doar după cădere, ce făceau carnivorele cu colţii? Mâncau plante?

5. Evoluţionismul contrazice Geneza 2:7: „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţarina pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.” Slabe şanse să se fi întâmplat aşa literalmente. Pe lângă faptul că versetul ar complica mai mult lucrurile în loc să explice ceva, cum poate cineva alege dintre acest verset şi Sura 96:1-2 din Coran care ne informează că am fost creaţi dintr-o picătură de sânge? Cred că o interpretare metaforică e bine venită. Ar putea să sublinieze (îmi dau şi eu cu părerea) umilinţa naturii umane, în contrast cu cea divină, vezi antiteza cer-pământ. Noi suntem mici, Dumnezeu e mare, noi suntem jos, Dumnezeu e sus (“jos” şi “sus”, evident, tot metaforic).

Singurul punct, al cincilea, în cazul în care e adevărat, ar putea denunţa evoluţionismul. Mă rog, l-ar denunţa din perspectivă biblică, el rămâne aşa (adevărat) cu sau fără texte sfinte.

Dacă eşti credincios şi vrei să dai o şansă evoluţionismului, poţi începe de aici:

Citește articolul întreg | Make a Comment ( 8 so far )

Câţi ani a trăit Isus?

Posted on Septembrie 5, 2008. Filed under: Istorie | Etichete:, , , , |

33? Neeh, călduţ, dar nu fierbinte. Avem destule motive să credem că defapt Isus a trăit 37 de ani (bad, bad tradition). Sigur, asta admiţând că a trăit (despre istoricitatea lui Isus promit să vorbesc mai încolo). Acestea fiind zise, să purcedem.
În primul rând, de unde a pornit ideea că Isus a trăit 33 de ani? Un verset din Evanghelia după Luca 3:23 spune: „când Isus a început să predice, avea cam treizeci de ani”. Aceasta, cuplată cu Ev. după Ioan din care se poate deduce că Isus a predicat 3 ani, rezultă că Isus ar fi trăit 33 de ani. Tot prin tradiţie s-a stabilit, deşi nu a fost niciodată vreun crez oficial, că Isus s-ar fi născut în anul 0. Bineînţeles, anul 0 s-a calculat ca fiind anul naşterii lui Isus. De aici încep însă problemele: Isus nu putea să se fi născut în anul 0.

Anul naşterii:

1. Evanghelistul Matei ne informează că Isus s-a născut când Irod cel Mare era rege al Iudeei. Totuşi, ştim sigur că Irod a murit în anul 4 Î.C.
2. Matei spune că lui Iosif îi era frică să-l ducă pe Isus în Iudeea de frica lui Archelaus. Totuşi, Iosif l-a dus pe Isus în Iudeea pentru a sărbători Pesah (Paştele iudaic), însă Archelaus a părăsit Iudeea pe la mijlocul anului 6 Î.C.
3. În 7 Î.C., conform lui Tertulian, a avut loc un recensământ (din Luca) la ordinul lui Saturninus, guvernatorul Siriei .

Anul începerii misiunii publice a lui Isus se poate determina astfel:

1. Din Faptelele Apostolilor reiese că Isus ar fi început să predice imediat după ce Ioan Botezătorul şi-a început slujirea publică. Luca oferă o dată ce se dovedeşte a fi extrem de importantă: Ioan Botezătorul a început să predice în anul „în anul al cincisprezecelea al domniei împăratului Tiberiu” (3:1).
2. În Ev. după Ioan, la primul Paşte petrecut cu apostolii din cele 4 pe care avea să le sărbătorească, fariseii îi spun lui Isus: „în patruzeci şi şase de ani s-a construit acest templu şi tu îl vei ridica în trei zile?” (Ioan 2:19-20). Irod a început reconstruirea templului din Ierusalim în anul 19 Î.C.
Din 1 şi 2 => 27 A.D.

Ponţiu Pilat a condus Iudeea între 26 şi 36 A.D, deci Isus a murit într-unul din aceşti ani. Dar mai ştim că El a murit vineri, cu o zi înaintea celebrărilor pascale din acel an. Spre deosebire de creştini, care sărbătoresc Paştele tot timpul Duminica, la evrei Paştele putea cădea în orice zi a săptămânii. Deci dacă ştim în ce an Paştele ebraic a căzut într-o zi de Sabat putem vedea care ar fi putut fi anul morţii lui Isus. De fapt, ştim acest lucru: cât timp a guvernat Pilat, sărbătorile pascale au picat în ziua de Sabat de trei ori: în 27, 30 şi 33. 27 se exclude pentru că am văzut deja că atunci abia şi-a început Isus ministerul. Cum El a predicat, cel puţin aşa reiese din Evanghelii, 3 ani, rămâne anul 30, fiind extrem de improbabil ca Isus să fi predicat timp de 6 ani.

Deci, cel mai probabil Isus s-a născut în 7 Î.C. şi a murit în anul 30 A.D. => 37 de ani. Q.E.D.

Citește articolul întreg | Make a Comment ( 9 so far )

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...