Singura cale: evoluţia

Posted on Octombrie 18, 2008. Filed under: Creationism, evolutionism | Etichete:, , |

Explicaţii în ceea ce priveşte transformarea vieţii s-au dat de când omul a început să-şi pună întrebări despre lumea care îl înconjoară. Generaţia noastră este pe departe cea mai norocoasă din acest punct de vedere pentru că suntem printre acei care pot spune că ştiu răspunsul la una din marile întrebări.  Cum a fost „creat” omul? El a evoluat dintr-o altă specie prin procese biologice foarte bine cunoscute în ziua de azi. O fi evoluţia considerată printre cele mai de succes teorii în lumea ştiinţei că tot degeaba, mulţi rămân la ideea că omul a fost creat printr-un procedeu miraculos de către Dumnezeu.

Pare o idee frumoasă, care-l face mai special pe om decât pe celelalte animale, care stabileşte o legătură strânsă între Creator şi creaţie. Toate bune şi frumoase, dar asta nu e o explicaţie! Lipseşte ceva: metoda. Cum exact a creat Dumnezeu, dacă este cazul de aşa ceva, omul? Să spui doar că l-a creat nu rezolvă absolut nimic. Ei bine, eu vreau să argumentez că singura cale prin care omul ar fi putut fi creat de către o fiinţă supranaturală este evoluţia.

Trăim într-o lume pe care noi o considerăm „naturală”, adică noi o putem percepe şi îi putem explica raţional funcţionarea. Pe de altă parte, supranatural înseamnă pur şi simplu ne-natural, ceva care nu poate fi explicat precum poate fi explicat naturalul. E crucial de înţeles că în lumea noastră naturală, se pot întâmpla doar evenimente naturale. Un eveniment supranatural nu se poate întâmpla pentru că nu poţi să acţionezi în natural cu altceva decât naturalul.

Cel mai uşor de înţeles acest lucru este cu ajutorul unei analogii sferă-plan. O sferă este un obiect tri-dimensional, pe când planul este ceva bi-dimensional. O sferă poate acţiona asupra planului în mai multe feluri, dar de fiecare dată efectul va fi bi-dimensional. Dacă sfera trece prin plan poate forma un punct, o curbă sau un cerc. Dar toate aceste elemente sunt naturale pentru plan, chiar dacă sfera poate fi numită supranaturală în sensul că ea conţine prin natura ei lucruri ce nu pot fi explicate prin geometria plană. Dacă un om ar trăi într-un plan, el nu şi-ar putea imagina sub nicio formă sfera, oricât de mult ar încerca, aşa cum şi noi nu ne putem imagina mai mult decât 3 dimensiuni în spaţiu.

Dumenzeu = sfera, universul = planul. Poate sfera (Dumnezeu) face ceva în plan (univers) care să nu fie consistent cu legile acelui univers? Nu prea cred. Asta mi se pare o problemă foarte interesantă pentru cei care contestă evoluţia, cum altfel putea Dumnezeu crea? O grămadă de lut nu poate prin niciun eveniment natural să devină om printr-o suflare. Din lut trebuie să se ajungă la ADN cumva. Cum mai exact? Orice creaţie implică o metodă, iar metoda oferită de fundamentaliştii religioşi nu doar că e improbabilă, eu cred că e chiar imposibilă. Oamenii au pus în cârca lui Dumnezeu multe lucruri: fulgere, ploi, boli etc. despre toate am descoperit însă că se întâmplă în mod natural, altfel spus, nu trebuie să existe un agent supranatural care să le explice. Apariţia omului intră în aceeaşi categorie, atâta că lumea se dă la o parte mult mai greu decât atunci când a venit vorba despre tunete şi fulgere.

Revenind la metodă: nu poţi ajunge direct la om fără să treci prin mulţi alţi paşi. Omul are 46 de cromozomi, pentru asta trebuie să existe viaţa cu mai puţini cromozomi pentru că nu pot apărea pur şi simplu 46 de cromozomi. Apare unul, doi, şi după aceştia alţii prin metode naturale. Deja când ai un cromozom ai o formă de viaţă care nu este om. Ca să aduni toate materialele pentru a construi un om îţi trebuie alte materiale date, care la rândul lor au o anumită provenienţă şi o explicaţie.

Ca să rezum, omul nu poate fi creat altfel decât printr-o metodă naturală. Dar o metodă naturală implică o explicaţie din care supranaturalul e deja exclus. Poate e implicat, poate nu, dar nu e nevoie deloc de acesta pentru explicarea fenomenului. Cunoaşte cineva vreo alternativă mai bună decât evoluţia?

Make a Comment

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

24 Răspunsuri to “Singura cale: evoluţia”

RSS Feed for fishin’ with Darwin Comments RSS Feed

Unul din primele puncte ale disputei dintre evoluţionism şi creaţionism este cel referitor la originea vieţii. Creaţioniştii susţin că viaţa a fost creată de Dumnezeu, în timp ce evoluţioniştii susţin că materia ne-vie s-ar fi organizat în mod spontan şi ar fi dat naştere vieţii (teorie care a primit numele de generaţie spontanee).

În mod evident, în condiţiile actuale, materia ne-vie nu se organizează spontan pentru a da naştere la organisme vii. Evoluţioniştii susţin, însă, că atmosfera primitivă şi oceanul primordial ar fi avut o altă compoziţie chimică, mai favorabilă apariţiei vieţii. Aceasta este o simplă ipoteză care nu poate fi demonstrată, dar să presupunem că ar fi adevărată. Ca urmare a acestui fapt s-ar fi format prin sinteză chimică, mai întâi o “supă organică” în ocean, după care, substanţele din această “supă” s-ar fi autoorganizat treptat pentru a da naştere vieţii, mai întâi în forme acelulare (virusuri), iar apoi în formele celulare.

În unele experienţe de laborator, în condiţii total diferite de cele pe care le întâlnim astăzi în natură, dar despre care se afirmă că ar fi identice cu cele din atmosfera primară, cercetătorii au reuşit să sintetizeze unele substanţe organice, printre care cel mai cunoscut exemplu îl constituie aminoacizii. Evoluţioniştii consideră acest fapt ca pe o dovadă a posibilităţii generaţiei spontanee. Ei “uită” însă să precizeze câteva “mici detalii”.

Aminoacizii obţinuţi prin sinteză chimică nu sunt identici cu cei din organismele vii. Să fim mai expliciţi: aminoacizii sunt substanţe optic active şi pot avea două forme – levogiră şi dextrogiră. Aminoacizii obţinuţi prin sinteză chimică se prezintă sub forma unui amestec de 50% aminoacizi levogiri şi 50% aminoacizi dextrogiri. Ţinând cont de faptul că nu există nici un mecanism natural de separare a acestui amestec (exceptând reacţiile enzimatice din organismele vii deja formate), rezultă că, dacă viaţa ar fi apărut dintr-un astfel de amestec, ar trebui ca aminoacizii din organismele vii să fie şi ei 50% levogiri şi 50% dextrogiri, numai că toţi aminoacizii din organismele vii sunt levogiri.

Aminoacizii sunt totuşi molecule relativ simple, care reprezintă doar cărămizi de construcţie pentru alte molecule mai complexe (proteinele), iar într-un mediu acvatic (cum se presupune că era şi oceanul primordial), reacţia de polimerizare a aminoacizilor este defavorizată, astfel încât nu numai că aceştia nu au tendinţa de a se autoasambla ci, dimpotrivă, proteinele au tendinţa naturală de a se descompune. Rezultă că nu putem explica astfel originea moleculelor proteice complexe şi nici apariţia ipoteticei “supe organice”. În organismele vii sinteza proteinelor are loc cu consum de energie, prin mecanisme biochimice complexe.

În ceea ce priveşte virusurile, denumirea de “forme de viaţă acelulare” este improprie întrucât acestea nu posedă metabolism propriu şi nu se autoreproduc. În plus, ele nu puteau să apară înaintea celorlalte vieţuitoare, deoarece multiplicarea lor nu poate avea loc decât într-o celulă-gazdă, nu şi într-un mediu abiotic.

Chiar şi cele mai simple organisme vii (bacteriile) sunt totuşi extrem de complexe, posedând, printre altele, un genom complex şi un set de cel puţin câteva mii de enzime, fiecare dintre ele fiind implicată într-o anumită reacţie biochimică, iar aceste reacţii sunt dependente unele de altele, astfel încât lipsa uneia din ele poate afecta grav organismul, putând provoca chiar moartea acestuia. Rezultă, deci, că aceste sisteme nu puteau să apară pe rând, ci trebuia să apară “hodoronc-tronc” o celulă gata formată.

Pentru a răspunde acestor obiecţii, majoritatea evoluţioniştilor invocă ideea că acest lucru ar fi totuşi realizabil prin legături întâmplătoare care ar fi apărut în decursul miliardelor de ani care s-ar fi scurs de la formarea Pământului până la apariţia vieţii. Însă, calculele de fizică statistică arată că probabilitatea unui asemenea eveniment este neglijabilă, chiar dacă am presupune că vârsta Pământului ar fi de sute de miliarde de ani, în timp ce, chiar şi cele mai generoase evaluări cu privire la această vârstă nu depăşesc 4 miliarde de ani.

Întrucât calculele de fizică statistică sunt complexe şi, dacă le-aş expune în detaliu, aş risca să nu pot fi înţeles, voi recurge la o analogie: un ceas are o structură cu mult mai simplă decât o celulă vie şi, totuşi, nimeni nu a văzut vreodată o bucată de metal care să se transforme de la sine într-un ceas, indiferent cât de mult timp ar trece, deci nici materia ne-vie nu poate de la sine să dea naştere vieţii.

Din exemplul cu ceasul mai vedem un lucru: metalul nu se transformă singur în ceas dar, dacă intervine un ceasornicar, acest lucru devine posibil. Deci, şi în cazul apariţiei vieţii avem nevoie de un “ceasornicar” numai că, dată fiind complexitatea organismelor vii, acesta trebuie să fie cu mult mai inteligent decât omul şi, în acelaşi timp, să fie capabil să intervină la nivel molecular pentru a organiza sistemele biochimice celulare.

Fizicianul E. Schrodinger a demonstrat chiar că, din punct de vedere termodinamic nici măcar menţinerea vieţii nu ar fi posibilă dacă nu admitem şi existenţa unui principiu universal ordonator de natură spirituală (el se pronunţa pentru o divinitate impersonală, ca în religiile extrem orientale, dar modul deosebit de inteligent al organizării lumii pare să sugereze mai degrabă existenţa unui Dumnezeu personal).

În faţa acestor obiecţii, reacţia evoluţioniştilor este variată:

Unii dintre ei, respingând aprioric orice intervenţie divină, afirmă că, din moment ce viaţa există, rezultă că ea trebuie să fi apărut din materia ne-vie prin generaţie spontanee şi, deci, calculele celor care susţin altceva ar fi greşite. Orice s-ar spune, o asemenea a-titudine numai ştiinţifică nu e.

Alţii, văzând că nu reuşesc să explice apariţia vieţii pe pământ prin teoria expusă mai sus, caută să rezolve problema afirmând că viaţa a fost adusă pe Pământ (într-un fel sau altul) de pe o altă planetă. Acest lucru nu a fost, însă, demonstrat şi, în plus, nu rezolvă problema deoarece, ori aici, ori pe altă planetă, tot nu pot explica în ce mod materia ne-vie ar fi putut da naştere vieţii.

>>Unul din primele puncte ale disputei dintre evoluţionism şi creaţionism este cel referitor la originea vieţii.

Nici măcar nu face parte din dispută, asta vor toţi creaţioniştii să creadă. Apariţia vieţii e treaba abiogenezei. Evoluţia explică cum s-a dezvoltat viaţa de la forme simple la forme complexe de viaţă.

>>Rezultă, deci, că aceste sisteme nu puteau să apară pe rând, ci trebuia să apară “hodoronc-tronc” o celulă gata formată.

Mda…vechea problemă cu ireductibilitatea complexă. Am scris despre ea aici pe blog (vezi: Cat de complexa e ireductibilitatea complexa?). Totusi, interesant că menţionezi tocmai aici despre celule gata formate. Cum putea mai exact creea Dumnezeu aşa ceva? O celulă, gata formată sau nu, trebuie adusă în stadiul respectiv. Cum o aduci practic? Nu poţi pur şi simplu să o creezi ex nihilo aşa, îţi trebuie să faci anumiţi paşi. E ca şi cum ai sugera că o casă a fost construită dintr-o dată, fără să fie urmaţi anumiţi paşi. Iar, după ce este gata, spui că dacă ai scoate o parte din ea, aceasta nu ar mai fi o casă. Nu prea merge aşa. Singurul mod în care poţi creea viaţa este o metodă naturală pentru că te afli într-o lume naturală.

Tot timpul aud faptul că viaţa nu putea fi menţinută în condiţiile iniţiale ale atmosferei pământului. Dar atunci cum putea Dumnezeu să o menţină? Condiţiile erau aceleaşi, metodele disponibile erau aceleaşi (naturale), deci cum a făcut-o? E mult prea convenient să spui că doar a făcut-o şi gata. Nu explici nimic, din contră, complici lucrurile.

Cum putea mai exact creea Dumnezeu aşa ceva?
pai..probabil ca o sti mai mult decat noi ca de aia e Dumnezeu,nu ? da chestia tare e ca noi ne intrebam si scormonim SA INTELEGEM ceea ce Dumnezeu A FACUT efectiv si tot nu reusim🙂 poate ca mintea noastra e o foaie A4 iar schema lui Dumnezeu se intinde pe un format A3 asta-i viata . Tocmai de aia ne-a facut un „rezumat” numit Biblia 🙂

Admiţând că există, evident că ştie mai multe ca noi, deci îşi poate da seama cum viaţa poate fi creeată din ne-viaţă. Dar nu asta era ideea. Oricum a făcut-o, a făcut-o într-un mod consistent cu legile naturale. Nu putea merge împotriva naturii, dar orice explicaţie naturală exclude nevoia unei inteligenţe. Nu ai nevoie de Dumnezeu să explici viaţa. E o componentă irelevantă pentru problemă.

E culmea ironiei să susţii că viaţa nu poate apărea din ne-viaţă când Biblia spune că omul a fost creat din lut. E lutul viaţă?

Nu e nimic rău în a-ţi dori să înţelegi cum funcţionează universul, ba e chiar foarte indicat. Eu zic că putem înţelege şi cu timpul vom putea înţelege multe lucruri, chiar şi cele care îl implică pe Dumnezeu. Bottom line, prefer să spun „nu ştiu” decât să accept literal explicaţie oferită de Geneză, pentru că aceasta din urmă stă foarte prost la capitolul credibilitate. E mult mai probabil ca viaţa să fi evoluat , decât să fie creeată din lut.

esti incorect cand afirmi ca Geneza nu e credibila… ce anume din Geneza nu e credibil? punctual!
inainte de a-mi raspunde trebuie sa ai in vedere ca Biblia nu e un tratat stiintific dupa vederile noastre de astazi care vrea sa demonstreze „ceva” este pur si simplu mesajul lui Dumnezeu pentru oameni ,nu iti face analiza chimica a soarelui ci vorbeste despre ceea ce ar trebui sa faca oamenii pentru a trece de nivelul „Terra” si a ajunge la nivelul „Rai” ,jocul asta nu are obtiunea de „Restart” deci poate fi jucat o singura data .

spui: „E culmea ironiei să susţii că viaţa nu poate apărea din ne-viaţă când Biblia spune că omul a fost creat din lut. E lutul viaţă?” –
lutul nu e viata dar ai uitat sa adaugi „suflarea ” lui Dumnezeu peste acest lut care dupa mine inseamna „organizarea inteligenta” punerea in lut a amprentei lui Dumnezeu

toate organismele vii posedă un genom, iar informaţia cuprinsă în acesta este descifrată cu ajutorul unui cod genetic. Acest cod genetic este universal, adică la toate vieţuitoarele, de la cele mai simple până la cele mai complexe (cu câteva mici excepţii nesemnificative), aceeaşi secvenţă de trei baze azotate codifică acelaşi aminoacid.
Codul genetic ar fi aşadar, un fel de semnătură a Celui care a zidit lumea. În acest context, s-ar putea să nu fie o simplă întâmplare faptul că, în acest cod, la un aminoacid corespunde o secvenţă de trei baze azotate, după cum Dumnezeu este unul în fiinţă dar întreit în persoane: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.

Sper sa nu mi-o iau de la amandoi daca spun ca sunteti …. corecti si incorecti in acelasi timp.

E ca si cum ati privi un cub cu 3 fete rosii si 3 negre. Unul ar vedea doar fetele rosii , iar celalalt doar cele negre. Amandoi aveti optiunea de a crede ca intregul cub are culoarea respectiva.

Geneza e ca o poezie. Nu explica nimic concret. E plina de metafore foarte subtile, pe care daca le iei mot-a-mot, ai mari sanse sa gresesti. Bunaoara :

„Dumnezeu a dat viata lutului”. Asta nu inseamna ca acest fenomen s-a petrecut instantaneu. Poate au fost necesare ere intregi.
Dupa cum la fel de probabil, lumea nu a fost creata in 7 zile calendaristice. Dar conceptul de zi era cel mai apropiat de timpul uman, cel mai apropiat de perceptia umana. Nu putea sa spuna ca au trecut milenii, cand acest concept nu era foarte bine cunoscut.

Dumnezeu e responsabil de evolutie. Aceasta e cel putin metoda logica , demonstrabila , in care a avut loc Creatia.

Desi, teoretic vorbind, Dumnezeu ar putea sa dea viata lutului, daca ar vrea.

Eu mă refeream doar la scena creaţiei omului când am spus că Geneza stă prost la capitolul credibilitate…dacă totuşi vrei nişte bonusuri, am să-ţi dau câteva (aici depinde foarte mult de interpretare totuşi, dar poate crezi într-una din lucrurile ce le voi menţiona):

1. creearea universului în 6 zile. Dacă într-adevăr este aşa, pământul nu poate avea mai mult de câţiva zeci de mii de ani, fapt ce contrazice toate metodele moderne de datare a vechimii Pământului.
2. un potop global, pentru care nu există nicio dovadă.
3. nemurirea regnului animal înainte de căderea în păcat. (contravine vârstei pământului şi evoluţiei).

Trebuie să înţelegi că „Dumnezeu a creeat viaţa” nu este o explicaţie, atâta timp cât metoda nu este prezentată. Dacă ai întreba pe cineva „cum a fost creată casa aceasta?” şi ţi-ar răspunde „Gigel a construit-o”, nu cred că te-ar mulţumi răspunsul. La fel, Dumnezeu nu e un răspuns, tu postulezi eventual agentul, dar cu asta nu rezolvi nimic.

@centrefold: „Geneza e ca o poezie. Nu explica nimic concret. E plina de metafore foarte subtile, pe care daca le iei mot-a-mot, ai mari sanse sa gresesti.” – depinde, nici să spui că e o mare metaforă nu explici tare multe. Ironia e, părerea mea, că în multe cazuri nici măcar nu este metaforică, dar este luată ca atare, cum ar fi potopul universal. Problema unei interpretări ultra-metaforice e că rămâi cu o întrebare destul de serioasă:

>>“Dumnezeu a dat viata lutului”. Asta nu inseamna ca acest fenomen s-a petrecut instantaneu. Poate au fost necesare ere intregi.

Exact. Şi cărui proces îi trebuie ere întregi, altul decât evoluţia?

Ce mi-ar plăcea ca lumea să înţeleagă e următorul lucru: întrebarea corectă este „evoluţia este adevărată, deci cum rămâne cu geneza?”, nu invers. Nu consider o opţiune să consideri că lumea are 6000 de ani şi că oamenii şi dinozaurii au trăit bine-mersi împreună pe pământ.

Famous atheist is stumped – He avoids answering the question

Intradevar, logica evolutionista suspina la fiecare intrebare intrebatoare. A scris un intreg capitol? Degeaba, daca nu stie sa raspunda punctual… Cat despre clipul de raspuns…? live shit ..there is no answer.

„5 Questions every atheist must answer”
http://exposureroom.com/members/NarrowWayStudios.aspx/assets/d3908a3f9b894c2ca19268c35aae7f78/

“5 questions an atheist must answer and it has to make sense intuitively”… Care-i faza cu “must answer”? Daca cineva nu stie un raspuns la o intrebare asta nu inseamna decat ca…nu stie sa raspunda la acea intrebare si nimic mai mult. Si nu, nu trebuie sa aiba sens intuitiv: mai nimic din cuatica nu are sens intuitiv, dar e adevarat. Sa trecem la intrebari totusi:

1. God of the gaps vs. sansa: chiar nu au nicio treaba una cu alta. Sansa sau probabilitatea sunt o component esentiala a teoriei cuantice care, la ora actuala, descrie cel mai bine cum functioneaza universul. Multumita lui Bell stim si ca nu exista variabile locale ascunse intr-un sistem cuantic pe care noi sa nu le putem deduce: http://en.wikipedia.org/wiki/Bell%27s_theorem
Pe de alta parte, la intrebarile la care nu se stie vreun raspuns se poate spune sincer:”Nu stiu” decat sa se invoce sanse sau zei.
2. De ce exista ceva in loc sa nu existe? De unde naiba sa stiu eu asta? Raspunsul este “nu stiu”, raspuns valabil pentru toata lumea. Doar cineva care este omniscient ar putea raspunde la asa ceva. Dumnezeu de ce exista in loc sa nu existe?
3. De unde imi iau eu moralitatea? Din ratiune. Vezi: https://fishingwithdarwin.wordpress.com/2009/01/02/bine-si-rau-fara-dumnezeu/
4. Cum a evoluat moralitatea? Moralitatea a evoluat cel mai probabil o data cu creierul. Cu cat o specie e mai inteligenta, cu atat tinde sa fie mai morala. Maimutele, verii nostri, stau si ei destul de bine la capitolul asta: http://www.timesonline.co.uk/tol/news/environment/article5733638.ece Moralitatea a evoluat mult doar in ultimele sute de ani cand ne-am prins ca negrii ar trebui sa aiba aceleasi drepturi ca si albii, ca sclavia e prostie si ca femeia nu ar trebui sa fie mai jos decat barbatul.
5. Poate natura genera organisme complexe cand nu existau niciunul la inceput? Probabil ca da🙂 si asta tine de abiogeneza. Nu se stiu deocamdata foarte multe, dar vreme este. Nu stim, cercetam.

„Nu stim, cercetam.”

Si cu „dovezile stiintifice incontestabile” cum ramane? Poate fi socotit evolutionismul STIINTA?

Dovezi incontestabile exista. Chiar daca nu stim totul, dovezile pe care le avem deja sunt de-ajuns.
https://fishingwithdarwin.wordpress.com/2008/12/26/al-dracului-coincidenta/
https://fishingwithdarwin.wordpress.com/2008/09/11/dilema-lui-cornel/

Evolutionismul este o stiinta in toata regula: prezice, experimenteaza, e nonfalsifiabila…

Pentru o serie scurta dar excelenta pentru a intelege cele mai importante dovezi pentru evolutie:

Variatiuni pe aceeasi tema… nimic din ce prezinti nu arata acel ceva care transforma un organism inferor, intr-unul superior… uite aici dovada evolutiei multifunctionalei canon pixma de la modelul 190 la 980:
http://www.canon.ro/For_Home/Product_Finder/Multifunctionals/Inkjet/index.asp

care-i acel ceva care a facut posibila evolutia de la modelul 190, la modelul 980?

Cea mai simpla unicelulara e infinit mai complexa decat orice multifunctionala….

„care-i acel ceva care a facut posibila evolutia de la modelul 190, la modelul 980?” Omul, evident. Dar ce are canon in componenta ca sa poate evolua de unul singur? Nimic. In schimb, viata are ADN si se reproduce. Daca nu s-ar fi putut reproduce atunci da, doar creatia ar fi posibilia, dar asa se descurca natura si singura.

Te-ai uitat la video-urile alea 4? Chiar sunt foarte bune. Daca nici alea nu ti se par dovezi… vad ca pentru tine sunt doar variatiuni pe aceeasi tema.

„nimic din ce prezinti nu arata acel ceva care transforma un organism inferor, intr-unul superior… ” se cheama mutatii, ce nu pricepi? Citeste bine de tot linku asta k e scurt🙂

http://www.talkorigins.org/indexcc/CB/CB102.html

„Cea mai simpla unicelulara e infinit mai complexa decat orice multifunctionala….” E mai complexa, dar las-o mai usor cu infinituri si din alea…sper ca vorbeai metaforic (si asa ai cam exagerat :p)

Variatiune in cadrul aceleiasi specii…. adaptabilitate… nimic special …se poate observa cu ochiul liber la mamifere … vezi felinele, cabalinele, canidele, samd

Singura diferenta dintre variatiunile din cadrul aceleiasi specii si variatiuni intre 2 specii diferite este timpul. Mecanismele evolutive sunt aceleasi, atata ca, pentru a se vedea o diferenta semnificativa este nevoie de timp.

Poti face un kilometru fara sa parcurgi mai multi pasi? Acei pasi se cheama variabilitate dupa cum ai zis, dar ce se intampla daca ceva variaza suficient de mult in timp? Se transforma in ceva si mai diferit pana cand poate fi catalogat ca fiind alta specie. Daca accepti variabilitatea trebuie sa accepti evolutia: nu exista vreo bariera magica care face ca evolutia sa se opreasca intr-un anumit punct.

„Mecanismele evolutive sunt aceleasi, atata ca, pentru a se vedea o diferenta semnificativa este nevoie de timp.”

Ha,ha. Pai nu se vede nicio veriga intermediara. Nici arhiva fosilifera nu misca ceva in aceasta directie…

Aparentele inseala. Asta nu demonstreaza ca exista un mecanism care sa confirme teoria evolutionista. Am vazut si pestele cu picioruse, e intradevar extraordinar. Dar se poate arata si proba ca stramosul lui este un peste cu aripioare?

Cum sa nu existe mecanism care sa confirme teoria evolutionista? Ti-am dat sus cateva exemple: mutatii, selectie naturala, drift genetic, retrovirusii, sunt destule… si acuma sincer: la ce fosila nu ai putea spune ca aparentele inseala? De fiecare data poti spune asta, oricat de multe si bune fosile tranzitionale ar fi… nu ne trebuie nicio fosila de pe lumea asta ca sa demonstram evolutia (e bine totusi ca sunt), dovada genetica e suficienta.

„Ti-am dat sus cateva exemple: mutatii, selectie naturala, drift genetic, retrovirusii, sunt destule… si acuma sincer: la ce fosila nu ai putea spune ca aparentele inseala?”

La toate. Uite, de ex ai putea considera catarul forma tranzitionala de la magar la cal. Dar nu e asa. Catarii sunt rezultatul imperecherii calului cu magarul. Catarii nu se pot reproduce, sunt sterili. Daca mgarul si calul ar exista numai in arhiva fosilifera, cei care ar descoperi o fosila de catar ar afirma:”iata dovada tranzitiei a magarului catre cal.” Insa nu sunt in stare sa explice metabolismul, fenomenul aparitiei catarului. Mutatiile sunt 99,99% degenerative.

Interesanta abordare, cred ca ma pun sa scriu un post pe tema asta…


Where's The Comment Form?

Liked it here?
Why not try sites on the blogroll...

%d blogeri au apreciat asta: